Ghid complet al abrevierilor internaționale ale țesăturilor

Țesăturile nu sunt doar materiale. Sunt povești! Sunt esența din care iau naștere rochii, sacouri, mantouri, visuri croite în siluetă. Iar dacă înveți să le citești, nu doar cu mâna, ci cu ochiul și mintea, începi să vezi dincolo de culoare sau textură. Vezi compoziția, vezi fibra!

Pe etichete, pe lizierele materialelor sau în fișele produselor textile apar mereu combinații de litere: WO, SE, CO, CU… acestea sunt abrevieri standardizate internațional, care spun totul despre originea materialului, comportamentul său, întreținere, dar și despre cum se va așeza pe corp. Un adevărat alfabet al fibrelor.

În acest ghid încercăm ți le explicăm pe toate ca să nu mai ghicești, ci să înțelegi cu adevărat ce porți sau ce urmează să creezi!

Începutul poveștii: fibrele naturale de origine animală

Lâna – mult mai mult decât stofă groasă

Pentru multe persoane, lâna înseamnă automat o stofă groasă, grea, destinată paltoanelor de iarnă. Și da, aceasta este una dintre fețele ei: densă, protectoare, cu volum și ținută, perfectă pentru jachete și haine de exterior.

Dar în realitate, lâna este una dintre cele mai versatile fibre naturale. Poate fi și subțire, aerisită, extrem de elegantă. Totul depinde de modul în care este prelucrată.

Există lână pieptănată, cunoscută și ca worsted wool, o variantă rafinată, cu fir lung, lucios, care permite țesături fine, elastice și confortabile. Din aceasta se obțin stofe din lână Super S destinată costumelor de lux. Aceste țesături nu sunt doar pentru anotimpul rece, dimpotrivă, sunt ideale chiar și vara, grație respirabilității și căderii impecabile.

Așadar, lâna poate lua, forme complet diferite: de la un material gros, texturat, ideal pentru paltoane clasice, până la o țesătură subțire și fluidă pentru rochii, sacouri sau pantaloni eleganți. Pe etichete, o poți regăsi sub abrevierile:

WO – lână
WV – lână virgină

Cașmirul – o fibră nobilă, dar sensibilă

Cașmirul nu este doar moale, este inteligent. Se mulează după temperatură, respiră, izolează. Este obținut din puful fin al caprelor de munte din regiunile reci, o fibră rară și delicată. Un material 100% cașmir este extrem de plăcut, dar necesită îngrijire atentă. De aceea, în modă, se combină adesea cu lână pentru stabilitate sau cu mătase naturală pentru fluiditate și luciu mai intens.

Abreviere:

WS – cașmir

Se aburește delicat, cu cârpă de protecție. Nu se presează agresiv. Nu se coase cu ace groase.

Alpaca – lână nobilă din Anzi

Alpaca este o fibră la fel de naturală ca lâna, dar provine de la animalul cu același nume. Este mai moale, mai călduroasă, nu conține lanolină (bună pentru cei alergici) și are o strălucire naturală ușor mătăsoasă. Paltoanele din alpaca au volum și fluiditate, iar căldura lor este senzațională!

Abreviere:

WP – alpaca

Mătasea… materialul care șoptește

Este greu să vorbești despre mătase fără să te oprești din scris doar ca să o atingi. Este una dintre puținele fibre care nu doar îmbracă, ci comunică. Este fină, dar rezistentă lucioasă, dar discretă, iar fiecare tip de mătase spune o poveste ușor diferită.

Mătase naturală
Este netedă, cu un luciu subtil și o atingere răcoroasă, catifelată. Se folosește în rochii fluide, bluze elegante, cămăși ușoare, eșarfe fine sau căptușeli premium. Este o fibră nobilă, care oferă confort, eleganță și lux.

Mulberry Silk (mătase de dud)
Cea mai fină și mai uniformă formă de mătase. Firele sunt lungi, regulate, iar culoarea naturală este deschisă, curată. Se obține din coconi crescuți în medii controlate, hrăniți exclusiv cu frunze de dud. Se folosește în satinuri, voaluri și crepuri premium — acele materiale fluide care par să alunece din palmă.

Tussah Silk (mătase sălbatică)
Mătasea neîmblânzită. Este obținută din coconi sălbatici, iar firul este mai gros, mai texturat. Culoarea sa naturală este bej–aurie, iar țesătura are o textură organică, vie, cu o ușoară rigiditate. Este potrivită pentru piese naturale, cu personalitate.

Abrevieri:

SE – mătase naturală
MS – Mulberry Silk (mătase de dud)
TS – Tussah Silk (mătase sălbatică)

Când lucrezi cu mătase naturală, ai nevoie de delicatețe. Alege ace fine, testând întotdeauna pe o bucată separată. Nu folosi ace de fixare obișnuite, pot lăsa urme, ci optează pentru clipsuri sau greutăți. Mătasea se coase lent, cu un pas mic, iar la călcat este esențial să protejezi fibra cu o pânză subțire și să eviți aburii direcți. Totul se face cu răbdare, iar rezultatul este pe măsură!

Două țesături, o singură fibră

Deși provin din aceeași fibră, satinul și organza sunt rezultatul a două moduri complet diferite de țesere a mătăsii naturale. Satinul se obține printr-o legătură specifică ce ascunde firele de urzeală sub cele de bătătură, rezultând o față netedă și lucioasă. Organza, în schimb, este țesută simplu, strâns, cu fire răsucite și tensionate, ceea ce îi oferă transparență, rigiditate și o textură “crocantă”. Este o demonstrație clară că nu compoziția, ci structura țesăturii definește comportamentul final al materialului.

Fibre naturale de origine vegetală

Bumbacul – baza garderobei

Fibră naturală, prietenoasă cu pielea, respirabilă și hipoalergenică. Se găsește în toate formele: poplinuri, catifea, jersey, denim. Este versatil, comod, curat.

Abreviere:

CO – bumbac

Inul – fibra nobilă a verii

Inul este una dintre cele mai vechi fibre textile din lume, cunoscut și folosit încă din Egiptul antic, unde era prețuit pentru finețea și puritatea sa. Este răcoros, antibacterian, hipoalergenic și devine mai moale cu fiecare purtare.

Se șifonează? Da, și tocmai în asta stă farmecul lui. Este o fibră aerisită, cu o textură vie, naturală, care absoarbe rapid umezeala și lasă pielea să respire. Îl simți autentic, imperfect în mod deliberat, iar aceasta este exact calitatea care îl face atât de dorit în sezonul cald.

Abreviere:

LI – in

Ramia și rafia – între confuzie și adevăr

Ramia este o fibră textilă reală. Obținută din planta Boehmeria nivea, se comportă ca inul: ușor rigidă, răcoritoare, durabilă. Este folosită la rochii, sacouri lejere, fuste.

Rafia provine din frunzele palmierului Raphia. Nu este o fibră textilă în sens clasic, ci un material pentru pălării, poșete, accesorii. Cu toate acestea, în industria modernă, există materiale „rafie” realizate din ramie sau hârtie răsucită — care imită perfect textura rafiei naturale, dar sunt plăcute la purtare.

Abreviere:

RA – ramie

Bambusul – BAM

Bambusul, atunci când este transformat în fibră, oferă o textură moale și o respirabilitate excelentă. Are proprietăți antibacteriene naturale și o senzație foarte plăcută pe piele.

Abreviere:

BAM – bambus

Fibre din celuloză – naturale, dar procesate

Aceste fibre au la bază plante ( lemn, eucalipt, bambus, bumbac etc. ) dar nu sunt folosite în forma lor brută, ca inul sau bumbacul clasic. În schimb, ele trec printr-un proces de transformare controlat, în care celuloza vegetală este dizolvată, curățată și reconstituită în fire netede, uniforme și fluide. Acest proces se numește regenerare. Rezultatul? Țesături care păstrează beneficiile naturii!

Vâscoză – fluidă, moale, naturală

Vâscoza este una dintre cele mai răspândite fibre obținute din celuloză regenerată. Se extrage din pastă de lemn, este prelucrată într-un fir fin și uniform, cu o atingere moale. Are un luciu subtil, se comportă bine în țesături fluide și respirabile și oferă o senzație naturală, apropiată de cea a bumbacului sau mătăsii vegetale.

Abreviere:

VI – vâscoză

Cupro – mătasea vegetală

Cupro este obținută din partea cea mai fină a bumbacului, linterul. Este o fibră cu o textură netedă, mătăsoasă, rece la atingere și cu o cădere elegantă. Are o transparență discretă și o finețe care o apropie vizual și senzorial de mătase. Este una dintre cele mai rafinate fibre regenerate.

Abreviere:

CU – cupro

Modal – neted și elastic

Modalul provine din celuloza fagului și este cunoscut pentru netezimea lui extremă. Se simte mătăsos, este elastic, durabil și respirabil. Își păstrează culoarea chiar și după spălări repetate și oferă o atingere catifelată, ideală pentru piesele moi.

Abreviere:

MO / MD – modal

Lyocell / Tencel – tehnologie cu suflet verde

Lyocellul este o fibră modernă, derivată din eucalipt și produsă într-un sistem închis care reciclează aproape complet solvenții folosiți. Este biodegradabil, prietenos cu pielea sensibilă, cu o textură fină, calmă și răcoritoare. Este considerat unul dintre cele mai sustenabile materiale textile ale prezentului.

Abreviere:

CLY – lyocell / tencel

Acetat & Triacetat – luciu controlat

Acetatul și triacetatul sunt derivate din celuloză naturală, dar au un aspect mai apropiat de cel sintetic. Sunt lucioase și conferă ținută. Aceste fibre se comportă bine în piese care au nevoie de volum, structură sau un finisaj elegant, ușor retro.

Abreviere:

AC – acetat
TA – triacetat

Fibre sintetice – utile, flexibile, de completare

Poate nu spun povești romantice, dar spun povești despre eficiență. Fibrele sintetice nu au o origine vegetală sau animală, dar sunt gândite pentru a rezista, a se adapta și a însoți fibrele naturale în cele mai reușite combinații. Sunt cele care adaugă stabilitate, elasticitate sau volum acolo unde este nevoie.

Poliester – fibra invizibilă din toate combinațiile

Poliesterul este prezent aproape peste tot, deși rar conștientizăm acest lucru. Este o fibră sintetică rezistentă, stabilă, care se amestecă perfect cu bumbacul, lâna sau vâscoza pentru a le oferi durabilitate, formă și întreținere ușoară. Se calcă simplu, se usucă repede și nu se deformează.

Abrevieri:

PES / PL – poliester

Poliamidă – flexibilitate tehnică

Poliamida este fibra care adaugă elasticitate și performanță materialelor tehnice. Este ușoară, suplă și rezistentă la frecare. Apare frecvent în țesături pentru pantaloni tehnici, jachete sau articole sport.

Abrevieri:

PA / NY – poliamidă

Elastan – extensie, confort, adaptare

Este fibra care nu se vede, dar se simte. Elastanul (numit și lycra sau spandex) oferă întindere, libertate de mișcare și confort. Se folosește în rochii, pantaloni mulați, topuri sau orice piesă care are nevoie să se muleze fără să se strângă.

Abrevieri:

EA / EL – elastan / lycra

Acril – căldură ușoară, cu aspect de lână

Acrilul este o fibră sintetică ce imită lâna prin volum, textură și căldură. Este moale, ușor de întreținut și se folosește adesea în tricotaje, eșarfe sau pături pufoase. Un substitut accesibil și practic pentru confortul termic.

Abreviere:

PAN – acril

Fibre speciale, rare sau de viitor

Fibră metalică – între fir decorativ și țesătură completă

Fibrele metalice pot fi integrate discret în țesături pentru a crea efecte subtile sau pot forma materiale complete! Sunt spectaculoase și oferă structură, volum sau strălucire texturilor. Primele apariții în moda haute couture a fibrelor metalice a avut loc în anii ’60, ca simbol al modernismului avangardist.

Abreviere:

ME – fibră metalică

Plasă metalică prezentată este un material spectaculos, realizat integral din plăcuțe metalice argintii, flexibile și fluide, care se mulează și subliniază orice siluetă. Materialul are elasticitate pe lățime (37 cm în repaus, extensibil până la 47 cm) și este disponibil sub formă de panou de 2,1 m lungime.

Yak – căldura liniștită a platoului tibetan

Știai că un singur iac produce de cinci ori mai puțină fibră decât o capră de cașmir? Yakul este un mamifer masiv, cu păr lung și gros, care trăiește în regiunile înalte și reci ale Himalayei, la peste 4.000 de metri altitudine. Din stratul inferior al blănii sale se extrage o fibră moale, densă și cu o putere izolatoare deosebită. Este o raritate textilă, cu o textură naturală și rustică, perfectă pentru piese călduroase și prețioase.

Lotus – mătasea vegetală cusută cu mâna

Lotusul, floarea sacră a Asiei, ascunde în tulpina sa o fibră textilă rară. Printr-un proces complet manual, fibrele sunt trase, întinse și țesute rapid pentru a nu se usca. Rezultatul este o țesătură aerisită, mată și incredibil de fină. Pentru o simplă eșarfă, sunt necesare peste 30 de tulpini. Este un material aproape ceremonial, folosit doar în ateliere artizanale din Myanmar sau Cambodgia.

Lapte – mătasea care vine din… frigider

Fibra de lapte este creată din caseină, proteina laptelui. După un proces chimic eco-friendly, aceasta devine un fir moale, biodegradabil și hipoalergenic, cu o atingere asemănătoare mătăsii. A fost descoperită în anii ’30 ca alternativă naturală în lipsa fibrelor animale. Astăzi, este redescoperită în colecții sustenabile pentru piele sensibilă.

Bananier – fibre din tulpină, nu din fruct

Bananierul nu oferă doar fructe, ci și fibre textile. Din tulpinile sale groase se extrag fire rezistente, cu un aspect rustic și natural. Acest tip de țesătură este folosit de secole în Japonia pentru kimono-uri artizanale și se remarcă prin durabilitate și sustenabilitate. Este o alegere tot mai prezentă în moda eco.

Ortică – trecut uitat, viitor sustenabil

Deși astăzi pare o alegere excentrică, ortica a fost folosită în modă de sute de ani. Este o plantă erbacee cu tulpină fibrosă, din care se extrag fire asemănătoare cu inul: rigide, rezistente și biodegradabile. În timpul Primului Război Mondial, lipsa bumbacului a dus la folosirea orticilor în uniformele militare. Acum, fibra este redescoperită în colecții ecologice, ca o alternativă autentică și sustenabilă.

Ce NU apare în modă, dar trebuie știut

Nu toate fibrele care apar în cataloagele tehnice sunt destinate hainelor. Unele sunt dezvoltate pentru aplicații industriale, dar pot apărea ca mostre în colecții experimentale sau materiale compozite. Este util să le recunoști chiar dacă nu le vei coase niciodată.

Fibră de carbon

Fibra de carbon este un material tehnic cu rezistență excepțională și greutate redusă. Se folosește des în industria auto (mașini sport, piese structurale) și în aeronautică (aripi, fuselaje), unde contează fiecare gram. Nu este destinată hainelor, dar poate apărea în accesorii experimentale sau materiale compozite.

Abreviere:

CF – fibră de carbon

Fibră de sticlă

Fibra de sticlă este cunoscută pentru rezistența la temperaturi extreme și capacitatea de izolare. Este utilizată în construcții, echipamente industriale și panouri tehnice. Deși nu este o fibră textilă în sensul clasic, poate apărea în materiale experimentale.

Abreviere:

GF – fibră de sticlă

Aramidă

Aramida este o fibră sintetică de înaltă performanță, celebră pentru utilizarea sa în echipamente de protecție: veste antiglonț, mănuși rezistente la tăieturi, uniforme pentru pompieri. Este rară în modă, dar omniprezentă în textilele de protecție.

Abreviere:

AR – aramidă

Teflon

Teflonul este un material cu proprietăți antiaderente și impermeabile. Este acel strat invizibil care respinge apa, uleiul și murdăria, iar dacă ai gătit vreodată, probabil l-ai întâlnit într-o tigaie antiaderentă.

În textile, nu se folosește ca fibră, ci ca tratament aplicat pe suprafața materialelor tehnice: echipamente outdoor, uniforme profesionale, geci impermeabile. Creează o barieră protectoare care nu se vede, dar face diferența în condiții extreme.

Abreviere:

PTFE – teflon

Fiecare etichetă, fiecare abreviere are o poveste. Când înțelegi fibrele, începi să înțelegi nu doar cum arată o țesătură, ci cum se simte, cum se transformă, cum se așază, ce tip de croială cere sau cum va evolua în timp.

Acest blog nu este despre coduri. Este despre acea intuiție textilă care se formează în timp: când privești o bucată de material și știi imediat ce poate deveni.

Am încercat să cuprindem cele mai importante fibre industrie, dar este posibil ca unele variante să fie omise. Industria este în continuă evoluție, apar fibre bioinspirate, soluții sustenabile, fuziuni tehnologice, iar fiecare dintre ele adaugă nuanțe și mai fine acestei povești.

Alege, combină, descoperă! O țesătură este doar începutul!