Ce este mătasea naturală ? Află în ghidul fibrelor textile .

Ce este matasea naturala Ghidul fibrelor Evelin Textile

Ce este mătasea naturală?

Mătasea naturală este o fibră textilă proteică de origine animală, obținută în principal din filamentul secretat de larva viermelui de mătase Bombyx mori în procesul de formare a coconului. Face parte din categoria fibrelor naturale, alături de lână (animală) și bumbac, in sau cânepă (vegetale). Din punct de vedere chimic, mătasea este alcătuită predominant din fibroină – o proteină cu structură polipeptidică – învelită într-o substanță adezivă naturală numită sericină.

Originea utilizării mătăsii este documentată istoric în China antică, cu peste 4000 de ani în urmă. De-a lungul timpului, producția s-a extins în Japonia, India, Coreea și ulterior în Europa. Procesul de obținere implică recoltarea coconilor, degomarea (îndepărtarea sericinei), desfășurarea filamentului continuu și transformarea acestuia în fir textil.

Este importantă diferența între fibră, fir și țesătură.
– Fibră: unitatea elementară (filamentul proteic extras din cocon).
– Fir: rezultat al răsucirii sau asocierii mai multor filamente.
– Țesătură: produs obținut prin intercalarea firelor pe războiul de țesut.

Mătasea este una dintre puținele fibre naturale cu filament continuu. Majoritatea fibrelor naturale (bumbac, lână) sunt discontinue și necesită filare. Această particularitate explică finețea, netezimea și aspectul uniform al țesăturilor din mătase.

Clasificarea mătăsii poate fi făcută după specie (mătase de dud – mulberry, mătase sălbatică – tussah) sau după prelucrare (filament continuu, mătase filată din fibre scurte rezultate din coconi deteriorați).

Mătasea naturală nu trebuie confundată cu fibrele artificiale care poartă denumiri comerciale similare (de exemplu „mătase sintetică”), deoarece acestea nu au structură proteică și nu reproduc integral comportamentul fizic al mătăsii autentice.

Structură și comportament

Comportamentul mătăsii în utilizare este direct legat de structura sa moleculară și morfologică. Fibroina are o organizare cristalină parțială, formată din lanțuri polipeptidice ordonate în foi beta. Această structură oferă o combinație rară între rezistență și flexibilitate.

Filamentul natural are secțiune triunghiulară cu colțuri rotunjite. Această formă produce reflexii multiple ale luminii, generând luciul caracteristic mătăsii. Luciul nu este rezultatul unui finisaj aplicat, ci o consecință structurală.

Mătasea prezintă o elasticitate moderată. Poate fi întinsă până la aproximativ 15–20% din lungimea sa inițială înainte de rupere, în funcție de gradul de umiditate. Fibrele proteice reacționează la apă prin modificarea temporară a legăturilor interne, ceea ce explică scăderea rezistenței în stare umedă.

Higroscopicitatea este ridicată. Mătasea poate absorbi umiditate fără a părea umedă la atingere. Această capacitate influențează confortul termic și senzația la purtare.

Structura fină a filamentului permite obținerea unor fire foarte subțiri. De aici rezultă țesături ușoare, cu drapaj fluid. Totuși, densitatea de țesere și tipul de legătură (pânză, satin, crep etc.) influențează rigiditatea și comportamentul mecanic final.

Mătasea este sensibilă la frecare și la expunere UV prelungită. Structura proteică se degradează progresiv sub acțiunea radiației solare intense. Aceasta nu este o limitare specifică mătăsii, ci comună majorității fibrelor proteice.

În concluzie, finețea, luciul, capacitatea de absorbție și drapajul sunt consecințe directe ale structurii proteice și ale filamentului continuu.

Proprietăți tehnice

Mătasea naturală prezintă un set complex de proprietăți tehnice:

Rezistență la tracțiune:
Pentru o fibră naturală, mătasea are rezistență relativ ridicată în stare uscată. Este comparabilă cu unele fibre sintetice fine. Totuși, rezistența scade în stare umedă cu aproximativ 10–20%.

Finețe:
Este una dintre cele mai fine fibre naturale disponibile. Diametrul filamentului poate varia între 10–13 micrometri, în funcție de specie.

Drapaj:
Datorită masei reduse și flexibilității, țesăturile din mătase au cădere fluidă, adaptabilă liniilor corpului.

Lustru natural:
Secțiunea triunghiulară reflectă lumina într-un mod caracteristic. Luminanța este controlabilă prin tipul de țesere.

Conductivitate termică:
Mătasea este slab conducătoare de căldură. Poate crea senzație de răcoare în climat cald și menține un strat izolator subțire în condiții mai reci.

Higroscopicitate:
Poate absorbi până la aproximativ 11% din greutate în umiditate în condiții standard fără a părea umedă.

Rezistență la șifonare:
Moderată. Țesăturile fine se pot șifona relativ ușor, în special în absența finisajelor.

Sensibilitate chimică:
Este sensibilă la alcalinitate ridicată. Detergenții puternic alcalini pot degrada fibra. Reacționează mai bine la soluții ușor acide sau neutre.

Compatibilitate cu vopsirea:
Structura proteică permite fixarea eficientă a coloranților acizi, rezultând culori intense.

Greutate specifică redusă:
Permite realizarea de țesături foarte ușoare, inclusiv sub 20 g/m² în cazul voalurilor fine.

Nu toate proprietățile sunt simultan avantajoase. Sensibilitatea la lumină, la frecare intensă și la substanțe alcaline impune atenție în utilizare.

Tipuri de țesături din mătase naturală

Diversitatea țesăturilor din mătase rezultă din tipul de fir (filament continuu sau mătase filată), densitatea de țesere și legătura utilizată. Aceeași fibră poate genera materiale extrem de fluide sau, dimpotrivă, structuri ferme și volumetrice. Exemplele de mai jos includ variantele cel mai frecvent întâlnite, fără a limita posibilitățile reale ale mătăsii.

Satin din mătase – suprafață lucioasă, față netedă, dos mat. Oferă fluiditate și reflexii uniforme datorită flotărilor lungi ale firelor în structură.

Chiffon din mătase – foarte subțire, transparent, realizat din fire puternic torsionate. Are drapaj amplu, dar rezistență structurală redusă.

Georgette – asemănător chiffonului, însă cu textură mai granuloasă și ușor mai stabilă, datorită răsucirii accentuate a firelor pe ambele sensuri.

Crep de Chine – opacitate moderată, suprafață fin texturată. Echilibrează fluiditatea cu o anumită stabilitate.

Organza din mătase – structură rigidă, transparentă, obținută prin utilizarea unor fire fine, dar tensionate. Oferă volum și formă, nu drapaj fluid.

Tafta din mătase – țesătură cu structură fermă, suprafață netedă și sunet caracteristic la mișcare. Are stabilitate dimensională mai mare și este potrivită pentru croieli care necesită susținere.

Shantung din mătase – prezintă neregularități naturale ale firului, cu aspect ușor texturat și nervuri vizibile. Structură medie spre fermă, cu personalitate vizuală distinctă.

Mikado din mătase – țesătură densă, cu ținută clară și volum controlat. Este mai compactă decât satinul și mai stabilă decât tafta ușoară, potrivită pentru piese cu structură definită.

Twill din mătase – asemănător satinului, cu structură diagonală vizibilă, mai densă și mai rezistentă la uzură comparativ cu țesăturile foarte fine.

Nu toate tipurile sunt potrivite pentru orice utilizare. De exemplu, chiffonul nu oferă susținere structurală, iar organza sau mikado nu oferă fluiditatea accentuată a unui satin fin. Alegerea trebuie făcută în funcție de comportamentul dorit al materialului, nu doar de compoziția fibrei.

100% mătase vs amestecuri

Țesăturile 100% mătase oferă comportament autentic: luciu natural, respirabilitate și drapaj specific. Totuși, pot fi mai sensibile la frecare și întreținere.

Amestecurile pot include:
– mătase + elastan (pentru elasticitate)
– mătase + lână (structură și stabilitate)
– mătase + bumbac (textură mixtă)
– mătase + poliamidă (creșterea rezistenței)

Amestecurile nu trebuie considerate inferioare automat. Ele modifică parametrii mecanici și pot îmbunătăți rezistența sau stabilitatea.

Comparații directe

Mătase vs bumbac:
Bumbacul este celulozic, mai rezistent la spălare repetată și mai puțin sensibil la alcalinitate. Mătasea are luciu natural și drapaj superior.

Mătase vs lână:
Ambele sunt proteice. Lâna are elasticitate mai mare și capacitate izolatoare superioară. Mătasea este mai fină și mai netedă.

Mătase vs viscoză:
Viscoza este regenerată chimic din celuloză. Poate imita luciul, dar nu are aceeași structură proteică și comportament termic.

Mătase vs poliester:
Poliesterul este mai rezistent la frecare și mai stabil dimensional. Mătasea oferă confort higroscopic superior.

Avantaje reale

– Luciu natural structural
– Finețe ridicată
– Drapaj fluid
– Capacitate bună de absorbție a umidității
– Compatibilitate excelentă cu vopsirea

Limitări și riscuri

– Sensibilitate la lumină UV
– Scăderea rezistenței în stare umedă
– Sensibilitate la alcalinitate
– Cost de producție ridicat

Greșeli frecvente

– Spălare cu detergent alcalin
– Stoarcere mecanică agresivă
– Expunere prelungită la soare
– Depozitare în mediu umed

Cum alegi corect pentru proiect

Pentru rochii fluide: crep sau satin.
Pentru transparență: chiffon sau georgette.
Pentru structură: organza sau twill.

Se recomandă testarea drapajului și verificarea compoziției exacte.

Întreținere

– Spălare manuală în apă rece sau curățare chimică
– Detergenți neutri
– Uscare la umbră
– Călcare la temperatură scăzută

Țesături disponibile în magazin

În magazin sunt disponibile variante precum satin din mătase naturală, voaluri din mătase naturală, georgette, tafta, miakdo sau organza. Fiecare categorie este descrisă tehnic, cu specificarea compoziției exacte și a lățimii materialului. Alegerea trebuie făcută în funcție de proiect, nivelul de structură dorit și condițiile de utilizare.

Mai jos sunt prezentate câteva țesături din mătase naturală și blenduri cu alte fibre, alături de alte materiale selectate din colecție, disponibile la metru.

Pentru a vedea toate categoriile de produse, dă click pe butonul de mai jos:

Categorii produse